#UnicInEuropa – Mereu, fascinanta Deltă – AGERPRES

Cu cele peste 9.500 de tipuri de plante și animale, cu un specific multi-etnic care se regăsește în arhitectura unor așezări, dar și în preparatele tradiționale, Rezervația Biosferei Delta Dunării (RBDD) este considerată o destinație turistică unică, formată la capătul celor 2.860 de kilometri străbătuți de Dunăre.

"Delta Dunării este una dintre cele mai naturale zone din Europa și din lume, cu o bogăție floristică și faunistică deosebită. Odată cu declararea Deltei Dunării ca Rezervație a Biosferei, turismul în Deltă a devenit o activitate economică menită să asigure atât funcția de recreere, cât și cea de cunoaștere a acestei zone', a declarat, pentru AGERPRES, cercetătoarea Diana Bota din cadrul Institutului Naționale de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunării (INCDDD).

Al doilea ca lungime între fluviile din Europa, Dunărea este singurul fluviu de pe bătrânul continent care curge de la vest la est. Izvorăște din Munții Pădurea Neagră, Germania, sub forma a două râuri numite Brigach și Breg ce izvorăsc de sub vârful Kandel, la o altitudine de 1.241 de metri, și se unesc în Donaueschingen, la o altitudine de 678 de metri, în curtea castelului Furstenberg. Dunărea străbate zece țări, Austria, Bulgaria, Croația, Germania, Ungaria, Republica Moldova, Slovacia, România, Ucraina și Serbia, și are afluenți în alte șapte țări. Trece de asemenea prin patru capitale, Viena, Bratislava, Budapesta și Belgrad. La capătul celor 2.860 de kilometri, se varsă în Marea Neagră prin Delta Dunării.

Delta s-a format, potrivit specialiștilor români și străini, într-un golf al Mării Negre, începând din prima epocă a istoriei omenirii, atunci când în structura geo-morfologică a pământului au apărut schimbări importante. Cu circa 16.000 de ani înaintea erei noastre, în zonă, a început să se formeze un cordon inițial care încerca să blocheze vărsarea Dunării în Marea Neagră. Acest cordon inițial care corespunde aliniamentului de grinduri Jibrieni, Letea, Caraorman și Crasnicol a închis golful și a permis Deltei să evolueze.

Cel mai vechi braț al Deltei Dunării este Sfântu Gheorghe. Are o lungime de 109 kilometri, iar meandrele lui au fost modificate începând din anul 1980 astfel că lungimea lui a ajuns la circa 69 de kilometri, potrivit Administrației Rezervației Biosferei Delta Dunării. La capătul acestui braț, în anul 1771, pe o hartă rusească întocmită în vremea confruntărilor cu Imperiul Otoman era menționată insula Sacalin. Acum, insula s-a transformat într-o peninsulă, iar cercetătorii INCDDD susțin că în anul 2025 Sacalin va fi o lagună. Biodiversitatea acestei zone este considerată deosebită de specialiști.

Potrivit Administrației RBDD, cel mai tânăr braț al Dunării este Chilia. Are o lungime de 120 de kilometri și poate fi considerat și cel mai lung braț al fluviului. El este totodată brațul cel mai dinamic, având în vedere faptul că formează trei delte secundare, prima în apropiere de localitatea Pardina, a doua — după localitatea Chilia Veche, iar a treia — după localitatea Periprava. Acest braț este o parte din granița dintre România și Ucraina. Vărsarea Dunării în Marea Neagră pe acest braț are loc pe teritoriu ucrainean, în timp ce celelalte două guri de vărsare, Sfântu Gheorghe și Sulina, sunt pe teritoriul României.

Sulina a fost brațul preferat de inginerul șef al Comisiei Europene a Dunării, Charles Hartley, cunoscut ca "Părintele Dunării", pentru amenajarea fluviului în vederea desfășurării navigației maritime. În perioada 1862-1902, lungimea acestui braț a scăzut de la 92 de kilometri la 63,7 kilometri, în urma lucrărilor de corectare a meandrelor acestui braț. Datorită acestui braț, navele cu cereale și mirodenii din Asia ajungeau în vestul Europei. Între brațele Sulina și Sfântu Gheorghe, Marea Neagră cucerește an de an noi teritorii, spre deosebire de zona Sfântu Gheorghe-complexul Razim-Sinoe.

La capătul acestui braț se află și singurul oraș din Delta Dunării, Sulina. Un loc plin de pirați care cu secole în urmă își așteptau prăzile noaptea pe Dunăre a fost transformat, timp de patru secole, de Imperiul Otoman care a construit aici un far și care a stabilit apoi primele reguli de navigație. Acest loc a fost modernizat la sfârșitul secolului al XIX-lea de Comisia Europeană a Dunării (CED), prima entitate juridică formată din reprezentanți ai mai multor state. CED a completat și finisat regulamentul de navigație pe Dunărea maritimă, unele prevederi ale acestuia păstrându-se și în prezent, ca, de exemplu, pilotajul navelor pe Dunărea maritimă. Sulina a fost și locul de naștere a primei întreprinderi de comerț exterior din lagărul comunist, Portul Liber Sulina, actuala Administrație a Zonei Libere Sulina. Despre istoria acestui loc vorbesc mormintele din cimitirul de la marginea orașului, bisericile, clădirile dărăpănate, epavele care se văd pe malurile Dunării, dar și oamenii.

Satele pescărești din Deltă oferă călătorului un peisaj unic. Casele cu acoperișurile din stuf în două ape, cu prispa îngustă, ornamentate cu motive florale, geometrice sau zoomorfe sunt specifice acestei zone a Europei. Lejanca, soba pe care poți să dormi, este o piesă de mobilier caracteristică gospodăriilor lipovenești care rezistă încă în fața noilor tendințe de design interior. Portul popular, folclorul literar, muzical și coregrafic, bucătăria tradițională, meșteșugurile sunt alte câteva bogății ale locuitorilor satelor pescărești din Deltă, care așteaptă să fie descoperite în timpul festivalurilor și sărbătorilor. De religii diferite, oamenii acestor locuri au avut de-a lungul timpului neînțelegeri, însă niciuna nu a fost de anvergură, astfel că întregul județ Tulcea, care reunește reprezentanți ai unui număr de cel puțin 10 minorități, este recunoscut drept un model de conviețuire interetnică.

"Cele aproape 400 de lacuri de diferite mărimi, canalele, stufărișurile, pădurile de stejar și frasin, dunele de nisip, plajele de pe litoralul marin deltaic conferă diversitate peisajului deltaic. Vegetația, îndeosebi cea acvatică, dă o mare valoare estetică, științifică și ecologică peisajului. De asemenea, vegetația terestră de pe grindurile Caraorman și Letea, pădurile de stejar, plop, frasin cu specii de plante agățătoare care dau un aspect exotic, subtropical pădurii de pe grinduri reprezintă o resursă turistică naturală care generează motivații puternice pentru deplasări turistice în scopuri de recreere, dar și pentru practicarea turismului științific', a afirmat cercetătoarea Diana Bota.

Pe lângă peisajul specific, Delta are bogăția avifaunistică. Nicăieri în Europa, potrivit INCDDD, nu se întâlnește o diversitate atât de mare de specii de păsări, mai ales acvatice, ca cea din Delta Dunării, spațiile lagunare și zonele costiere ale Mării Negre. Din cele 375 de specii existente în România, 341 trăiesc în Deltă. Din acestea, 159 de specii sunt oaspeți de toamnă, iarnă și de primăvară. Aproape toate speciile înregistrate în Deltă sunt protejate în Europa prin Convenția de la Berna, iar dintre acestea menționăm populațiile de cormoran mic, pelican comun, pelican creț și gâsca cu gât roșu. Numărul mare al speciilor de păsări din Deltă aduce regulat în zonă un număr important de turiști interesați de observarea păsărilor, așa cum resursa piscicolă atrage pescari din toate țările.

Pescuitul este una din ocupațiile de bază ale populației Deltei Dunării, dar și unul din motivele principale ale dezvoltării turismului. Din cele 300 de specii de pești din Europa și 185 de specii din România, în apele RBDD s-au înregistrat 133 de specii. Speciile cele mai valoroase de pești din Deltă sunt cele de sturioni, morunul, nisetrul, păstruga, viza, șipul și cega. Sturionii sunt cunoscuți ca cei mai mari călători ai Dunării, în condițiile în care exemplarele speciilor din această familie parcurgeau înainte de construirea barajelor de pe Dunăre până la 2.000 de kilometri în timpul migrației. Ei au constituit principala sursă de venit a populației din zonă, iar supraexploatarea a dus la dispariția a două specii de sturioni. Din anul 2006, capturarea lor este interzisă în apele teritoriale românești, iar Dunărea inferioară deține în momentul de față singurii sturioni sălbatici din Uniunea Europeană care cresc și se reproduc în mod natural.

Potrivit Administrației RBDD, Delta Dunării este singura deltă din lume declarată Rezervație a Biosferei în integralitate. Acest concept presupune coabitarea activităților umane cu măsurile de conservare și protejare a biodiversității. Delta are o suprafață totală de 4.455 de kilometri pătrați, din care cea mai mare parte, adică 3.510 kilometri pătrați, reprezentând 84% din suprafață, se află pe teritoriul României, iar restul suprafeței se regăsește în Ucraina.

AGERPRES/(AS-autor: Luisiana Bîgea, editor: Karina Olteanu, editor online: Gabriela Badea)

Let's spread the love!


Learn How To Be #1 on Google Results


Source