INTERVIU VIDEO Dobre: Lumea consideră că brandul de țară este … – AGERPRES

Turismul contribuie în prezent cu 1,3% la PIB-ul României, însă în patru ani această cifră s-ar putea dubla prin eficientizarea activității și menținerea unor facilități fiscale, susține ministrul Turismului, Mircea Dobre, într-un interviu acordat AGERPRES.

Acesta a anunțat că va începe din 5 septembrie dezbaterile pe proiectul Legii turismului, acestea urmând să se desfășoare în toate regiunile țării până la sfârșitul lunii septembrie, după care va fi trimis spre dezbatere în Parlamentul României.

Dobre mai vorbește în interviu despre investițiile din turism și modul în care autoritățile pot veni în sprijinul mediului privat, despre acordarea voucherelor de vacanță, dar și despre brandul de țară. În opinia ministrului, brandul de țară nu este doar un logo, "ci tot ceea ce înseamnă România în integralitatea ei".

Oficialul de la turism susține că fiecare județ din România poate să ofere ceva din punct de vedere turistic, însă lipsa unei culturi de marketing reprezintă o reală problemă și de aceea "trebuie să lăsăm orgoliile la o parte și să ne punem mult mai bine în valoare".

Nu în ultimul rând, ministrul Turismului susține că deși este important să atragem turiști străini în România, este la fel de important să îi păstrăm pe români în țară sau să îi aducem aici pe cei care lucrează în străinătate.

AGERPRES: Proiectul Legii turismului, lansat în dezbatere publică, ridică deja controverse, mai ales din cauza Sistemului Informatic de Evidență a Activității de Turism din România (SIEATR), care va colecta și stoca date despre turiști și despre unitățile de cazare. Concret, ce conține acest proiect și ce îmbunătățiri va aduce pe piața de profil din România?
Mircea Dobre: Lumea trebuie să înțeleagă că legile în România trebuie să se schimbe din punct de vedere al modului de concepere. Mai exact, trebuie să fie cât mai tehnice, definițiile să fie cât mai bine exprimate și tot ceea ce înseamnă partea tehnică de aplicare a unei legi trebuie să se vadă în normele metodologice care se fac prin Hotărâri de Guvern, unele prin ordin de ministru sau ordine comune de miniștrii.

Foarte multă lume este mirată, pentru că nu este o lege foarte stufoasă, are în jur de 30 de pagini, și unii susțin că nu scrie mai nimic în ea. Scrie. Acolo avem obligațiile administrațiilor publice centrale și locale, dar și drepturile și obligațiile turiștilor. Poate este în premieră faptul că și turiștii au obligații, pentru că și ei ar trebui să protejeze locul unde își desfășoară vacanța. Sunt și niște sancțiuni, iar o altă noutate este acel Sistem Informatic de Evidență a Activității de Turism din România, foarte bine pus la punct, ținând cont de faptul că am atins inclusiv directiva europeană privind protecția datelor cu carcater personal, care va intra în vigoare de la anul.

Avem stabilit un calendar în care vom dezbate public această lege. Voi merge în fiecare regiune istorică a României, începând cu data de 5 septembrie, iar o primă dezbatere publică va fi în județul Prahova, împreună cu reprezentanții instituțiilor publice locale, dar și cu operatorii economici din acest județ și din județele limitrofe județului Prahova. Pe 6 septembrie mergem la Brașov, ulterior la Gorj, și pe urmă în celelalte regiuni: Maramureș cu județele limitrofe, zona Moldovei și Bucovina, la Neamț, și mai jos, în Constanța.

AGERPRES: Considerați că sunt suficiente 20 de zile pentru dezbateri pe proiectul Legii Turismului?
Mircea Dobre: Proiectul stă în dezbatere 30 de zile, dar în 20 de zile, conform legii, trebuie să se aducă observații, propuneri sau modificări ale articolelor din lege. Asta nu înseamnă că, dacă au trecut 20 de zile și a venit cineva cu o propunere foarte bine argumentată în a 21 zi, nu putem să realizăm o modificare. Ideea importantă este că avem un proiect asumat de Guvernul României, care va merge mai departe în Parlamentul României, prima dată în Senat la comisiile de specialitate, unde pot participa asociațiile de profil și patronatele, iar mai departe se va dezbate în Camera Deputaților, în comisiile specifice. Eu cred că este o perioadă lungă de dezbatere la nivel guvernamental, care se va finaliza cu dezbaterile din Parlamentul României.

Eu nu am scris o lege peste noapte în aceste 7 luni în cadrul Ministerului Turismului. Este o lege dezbătută în cadrul Consiliului Consultativ în Turism de patronate și asociații de profil de aproximativ 10 ani și unde sunt cam acceași membri. Am avut de când sunt ministru patru întâlniri în Comitetul Consultativ, unde am discutat strict despre această lege cu specialiștii care sunt și principalii actori în domeniul acesta de activitate. Cred că este momentul să fim și într-o dezbatere publică. Îmi doresc să merg în țară, pentru că nu trebuie să discutăm doar cu marii jucători, ci și cu cei mici, care nu au posibilitatea să vină la dezbaterile de la minister și de aceea vom merge noi la dânșii, ca să obținem tot ce este mai bun din această lege.

AGERPRES: Când estimați că va intra în vigoare?
Mircea Dobre: În 6-7 septembrie va fi în prima lectură în cadrul unei ședinței de Guvern, iar dezbaterea publică va continua până la finalul lunii septembrie, după care va pleca pe circuitul de avizare către celelalte ministere și sper că undeva pe la sfârșitul lunii octombrie să fie în Parlamentul României, iar până la finalul anului să avem promulgată această lege de către președintele României. Va intra în vigoare după 180 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial, pentru că trebuie lăsată o perioadă pentru toți operatorii economici din domeniu să se pună la punct cu noile cerințele ale legii, dar vor fi și actele subsecvente care se vor da într-un termen foarte rezonabil, pentru că lucrăm în paralel la acestea.

AGERPRES: Ce noutăți aveți în privința voucherelor de vacanță?
Mircea Dobre: După cum e stipulat în OUG 46/2017, în perioada 1 iulie 2017—30 noiembrie 2018, orice instituție publică, centrală, locală sau companie unde statul este acționar majoritar sau unic trebuie să furnizeze către angajați prime de vacanțe sub forma voucherelor de vacanță, în valoare de 1.450 de lei.

AGERPRES: Sunt instituții publice care vor putea acorda aceste tichete după rectificarea din luna septembrie? Aveți o statistică în acest sens?
Mircea Dobre: Sunt instituții care vor acorda vouchere de vacanță, dar nu avem o statistică, pentru că fiecare instituție își are prioritățile ei. O statistică ar putea avea Ministerul Finanțelor, deși nu cred, sau Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, pentru că acolo sunt subordonate instituțiile publice locale. Ideea este că cine nu va da în acest an și nu va prinde pe rectificarea din 2017, obligatoriu va trebuie să dea în cursul anului 2018, până la data de 30 noiembrie, bineînțeles consultându-se cu sindicatele sau cu reprezentanții angajaților din acea instituție.

AGERPRES: Până la urmă, vor fi prime în bani sau vor fi tichete de vacanță în valoare de 1.450 de lei?
Mircea Dobre: Prima în bani va intra în vigoare la 1 decembrie 2018, dar până atunci se va da o nouă Hotărâre de Guvern în care se va stipula exact cum vor fi acordate aceste prime de vacanță.

AGERPRES: Ce ne puteți spune despre rezultatele verificărilor Corpului de control al premierului în ceea ce privește activitatea birourilor de promovare externă? În urmă cu patru luni ați decis desființarea acestor birourilor de promovare din străinătate.
Mircea Dobre: Corpul de control al premierului are în desfășurare acest control la nivelul Ministerului Turismului, în ceea ce privește birourile de promovare externă, cele care au fost închise în urma unei HG. Așteptăm și noi concluziile și ce măsuri dispun, dar și ceea ce trebuie să facem mai departe. Este un control care ne va arăta greșelile din trecut, în așa fel încât, atunci când se vor ține concursurile pentru ocuparea posturilor de atașați în turism, să nu mai avem aceleași greșeli.

AGERPRES: În ce țări veți trimite primii atașați în turism?
Mircea Dobre: Nu vor exista primii atașați, vor fi scoase toate posturile la concurs. Deocamdată nu am fixat un număr exact, nu am fixat nici măcar țările și continentele unde vor exista aceste posturi de atașați în turism, pentru că vrem să avem o discuție în Consiliul Consultativ în Turism și să facem aceste propuneri cu reprezentanții patronatelor și asociațiilor de profil, ca să nu mai iasă tot felul de discuții. Sper să participe la ședințe mai serios decât s-a întâmplat până acum, pentru că unii nu o fac.

AGERPRES: Totuși, aveți un orizont de timp?
Mircea Dobre: Vrem ca până la sfârșitul anului să închidem acest subiect, dar asta nu înseamnă că până la sfârșitul anului vor și pleca la post. Vor pleca undeva în primăvara anului 2018. Ei vor avea dublă subordonare, așa cum este și atașatul economic, în sensul în care va fi în subordinea ambasadorului, dar politica se va face de Ministerul Turismului și vor fi plătiți de Ministerul Turismului.

AGERPRES: România are toate atuurile unor destinații turistice de excepție și cu toate acestea nu reușim să valorificăm decât într-o mică măsură aceste avantaje. Ce se poate face, concret, pentru o mai bună valorificare a potențialului turistic și nu mă refer la Litoral, ci la zona turismului de sănătate, a celui balnear sau religios?
Mircea Dobre: Turismul de sănătate a apărut ca o noutate de aproximativ doi ani. Există și una, două asociații de profil și a început și o promovare mult mai intensă pe turismul de sănătate. Într-adevăr, avem peste 30% din resursele minerale ale Europei pe tot ce înseamnă zona de balneo: ape termale, ape curative, nămolul de la Techirghiol. Lucru pe care mulți din Europa nu le au, ei au partea de wellness, de relaxare, dar la noi vorbim de chestiuni curative. Statul român, însă, nu mai poate să vândă pachete de servicii turistice. Tot ceea ce înseamnă investiții în turism, în România, 99,9% sunt private. Statul român mai are acțiuni în proprietate foarte mică la anumite companii de stat care își desfășoară activitatea de turism în România. Părerea mea este că trebuie să vindem mult mai bine. Trebuie să ne gândim că nu trebuie să vindem și să ne comparăm cu alte state vecine nouă, în care se merge doar pe cazare și masă, cred că putem să vindem pachete de servicii complete. Dumnezeu ne-a lăsat o țară, sincer, o comoară. Cred că nu există județ în România care nu poate să ofere ceva din punct de vedere turistic și mă refer inclusiv la turismul cultural, la istoria României, la scriitorii români.

AGERPRES: Cum pot sprijini autoritățile astfel de investiții?
Mircea Dobre: Avem acest Masterplan de investiții în turism, unde noi vrem să dezvoltăm partea de agrement turistic. Foarte multe obiective culturale sunt în subordinea Administrației publice locale ori ale Ministerului Culturii. Prin modificarea OUG 58 pe 1998 am adus o noutate, respectiv organizațiile de management al destinației. Sunt foarte multe localități reședință de județ, mai ales unde sunt stațiuni de interes local și național care au această taxă de promovare. Dacă adunăm toată aceste taxe de promovare s-ar putea să avem o surpriză, să fie o sumă de bani foarte mare, care să depășească bugetul de promovare al Ministerului Turismului. Trebuie să existe o reglementare cât mai eficientă a acestor organizații de management al destinațiilor, ținând cont că această taxă este luată de către administrația publică locală de la entități private, adică de la cei care dețin unități, structuri de cazare în localitățile respective. Consider că ar trebui ca și cei din privat să fie la aceeași masă la care se dorește o împărțire a bugetului de promovare. Astfel, aceste organizații de management al destinației vor fi reprezentate de statul român 50% prin administrațiile publice locale și de entitățile private 50%. Aceasta va fi realizată cu reprezentanții patronatelor, iar în cazul în care nu există reprezentanți ai patronatelor, vor fi primii trei, în funcție de contribuția la bugetul local.

AGERPRES: Turismul balneo și stațiunile au decăzut foarte mult în ultimii ani. Vorbim de Băile Herculane, Govora...
Mircea Dobre: Eu am fost personal la Băile Herculane. M-am deplasat în zonele care au fost văzute ca bile negre în industria turismului din România. La Băile Herculane am cunoscut doi tineri care au avut curajul să investească foarte mulți bani în hoteluri, unități de cazare, construite dinainte de 1990, și care într-adevăr arătau într-un mod deplorabil. Una era deja finalizată și era reintrată în circuitul turistic de aproximativ un an, un an și jumătate. Și arăta excepțional. Erau și foarte mulți turiști acolo.

AGERPRES: Dar cu o floare nu se face primăvară...
Mircea Dobre: Nu. Dar vorbim de una dintre, poate, cele mai mari unități de cazare din Băile Herculane. Lângă era o altă unitate de cazare, tot la fel, cred că a doua ca și dimensiune și era, la fel, în modernizare. A spus că undeva la sfârșitul anului vrea să deschidă. Era într-un stadiu avansat al lucrărilor, am fost și am vizitat șantierul. Deci lucrurile nu stau chiar așa. Acolo sunt niște procese pe rol în ceea ce privește clădirile de patrimoniu național și ele sunt în zona Ministerului Culturii. Până când instanța nu decide ce se întâmplă cu respectiva companie care a intrat în insolvență sau, faliment, și nu se ia o decizie clară, nu se poate face nimic. Dacă vorbim de unități de cazare eu pot să vă spun că situația nu stă chiar așa.

AGERPRES: Nu știu cât ajută și infrastructura de transport pentru dezvoltarea unor zone din punct de vedere turistic
Mircea Dobre: Nu este o glumă cinică, dar este un drum național în județul Maramureș, care până anul acesta, când a intrat în modernizare niciodată nu s-a intervenit, nici măcar să-l peticească. Și pot să vă spun că în acea zonă turismul a crescut de aproximativ opt ori în ultimii doi ani. Știți, am întâlnit turiști străini care au venit pentru prima oară în România și au rămas încântați de ceea ce au văzut. Și mi-au spus: domnule, la mine în țară este altfel construită imaginea României, într-un sens negativ, dar când am ajuns aici am văzut că există altceva. Eu am mai spus-o și îmi asum ceea ce spun: cred că trebuie să știm să ne punem mai bine în valoare lucrurile pozitive din România și mai puțin lucrurile negative.

AGERPRES: Ne puteți spune câți bani intră din turism în economia României? Ce contribuție are turismul la PIB, iar pe de altă parte la cât estimați că se ridică evaziunea fiscală din turism?
Mircea Dobre: La ora actuală, nu putem avea o măsurare clară a evaziunii fiscale în activitatea de turism din România. Turismul aduce aproximativ 1,3% la PIB, în mod direct și indirect se duce undeva la 5-6 % din PIB, adică cu serviciile conexe. Pe mine mă interesează ca în cei 4 ani să dublăm această cifre, adică să ajungem la un 3-3,5% din PIB, turism în Romania și undeva la 10% valoarea indirectă adusă PIB-ului României din această activitate.

AGERPRES: Sună minunat, dar ce veți face, concret, ca să atingeți aceste cifre?
Mircea Dobre: Eficientizând mult mai bine partea de turism din România. De aproximativ trei ani avem o serie de facilități fiscale pentru cei care investesc în turism, începând cu TVA de 9% și impozitul specific în activitatea de turism, unde ai o sumă de fixă de bani pe care trebuie să o plătești statului român, deci poți să faci un plan de afaceri, serios și eficient și vezi cum va funcționa afacerea respectivă. La ora actuală fiscalitatea din România este una dintre cele mai importante și mai interesante în ceea ce privește turismul, poate chiar din Europa. Alte state deja au trebuit să renunțe la acele facilități fiscale pentru că le-au avut pe o perioadă destul de lungă. Cred ca la ora actuală România este o destinație în creștere. Oricum, la nivelul INS s-a observat pe primul semestru al anului o creștere destul de interesantă față de perioada similară 2017.

AGERPRES: Totuși, de ce ocolesc turiștii străini România? Care este strategia ministerului pentru atragerea turiștilor străini?
Mircea Dobre: Nu aș merge în primul rând la străini, ci ar trebui să ne gândim la faptul că trebuie să ne păstrăm românii în România. Eu am trei categorii de turiști: pe primul loc sunt românii și eu consider că ei sunt cei mai importanți turiști pentru România, pe locul doi sunt tot românii, dar vorbesc de cei care sunt plecați în afara țării și avem aproximativ 5 milioane de români, care în proporție foarte mare achită de două ori pe an pachete de servicii turistice, iar pe locul trei sunt străinii. Ne interesează să atragem câți mai mulți turiști străini, dar la ora actuală trebuie să fim serioși și să ne asumăm un lucru, pentru că aceste cifre care se vehiculează de ani de zile nu sunt cifre reale pentru România. Nu este vina niciunei instituții, ci doar pentru că nu a existat un sistem informatic foarte clar, bine pus la punct și bine definit, ca să avem o acuratețe a numărului de turiști care își desfășoară vacanțele în România. Noul sistem informatic din proiectul Legii Turismului va avea o acuratețe foarte bună, de aproximativ 90%, pentru a știi câți turiști avem.

AGERPRES: Deși nu putem concura nici cu grecii și nici cu bulgarii pe partea de litoral, se pare ca anul acesta a fost un număr record de turiști pe Litoralul românesc.
Mircea Dobre: Nu este adevărat. Vă contrazic. Putem să concurăm foarte bine cu bulgarii și pot să vă spun și de ce. Dacă vă uitați la datele Institutului Național de Statistică, la numărul cetățenilor români care se duc în Bulgaria și raportat la numărul de cetățeni pe care îi au cele două țări o să vedeți că este o diferență foarte mare. Noi avem aproximativ 90.000 de bulgari care vin în România, raportat la cetățenii bulgari o să vedeți că sunt mai mulți bulgari care vin în România decât români care se duc în afară.

AGERPRES: Și câți români se duc la bulgari?
Mircea Dobre: Vă spun, o sută și ceva de mii.

AGERPRES: Acestea sunt cifrele reale?
Mircea Dobre: Da, cifre reale. Nu sunt câteva milioane cum se spune, pentru că noi tratăm altfel statistic. Nu trebuie să punem cetățenii care tranzitează o țară. Noi dacă am pune cetățenii care tranzitează o țară, ar fi aproximativ 19 milioane care tranzitează România, că vorbim de toate tipurile: terestru, aerian, sau naval. Noi îi punem pe cei care înnoptează pe teritoriul României. Alții declară exact câți tranzitează țara respectivă. Din cauza acestui fapt că probabil nici vecinii bulgari nu au un sistem foarte bine pus la punct, statistic, se bazează foarte mult pe ceea ce intră în țară. Noi am mers pe ceea ce se declară. Ideea este că nu știm dacă se declară corect și la noi.

Cu grecii însă nu putem să ne comparam. Eu compar exact cu ceea ce avem noi: avem aceeași mare, Marea Neagră, avem aceeași climă, și aici mergem pe comparație. Nu putem să ne comparăm cu o țară care nu are de exemplu pârtii de schi, sau nu are sezon de iarnă. Este o altă discuție. Este un alt tip de turism, este o altă climă. Nu putem să ne comparăm cu țara respectivă pe turism. Noi nu avem insule.

AGERRPES: Dar avem Delta Dunării...
Mircea Dobre: Avem Delta Dunării, dar pe care, la fel, ar trebui să știm să o vindem. Știți, înainte de 1990, nu exista turist străin care venea la mare să nu meargă în Delta Dunării. Se făcea pachetul de servicii, se vindea Litoralul Mării Negre cu Delta Dunării. Acum nu știu dacă mai e așa.

AGERPRES: Sunt și acum foarte mulți turiști străini care întreabă de Delta Dunării. Problema e că Delta a devenit o destinație destul de scumpă pentru turiștii români
Mircea Dobre: Nu cred că e chiar așa. Față de alte destinații și nu e cazul să dau exemple acum, în care văd foarte mulți turiști români, nu cred că Delta Dunării este foarte scumpă. Într-adevăr, nu este același confort. Trebuie să te duci cu barca. Ca să se construiască acel confort, investiția a fost foarte mare.

AGERPRES. Revenind la Litoralul românesc, aveți un bilanț al sezonului estival din acest an? În opinia dvs., a fost într-adevăr un an record?
Mircea Dobre: Chiar nu știu să vă spun. Cifre nu avem acum și chiar nu îmi place să mă antepronunț. Acestea ne vor parveni în cursul lunii septembrie sau octombrie după ce se vor termina de centralizat de cei de la Institutul Național de Statistică. Vă spun doar că pachetele de servicii turistice se vând în continuare. Și în acest weekend și în weekendul viitor vor fi foarte mulți turiști care vor veni la mare.

AGERPRES: Pentru anul viitor, estimați investiții noi pe litoral?
Mircea Dobre: La pozițiile 2 și 3 din Masterplanul de investiții, la priorități naționale, avem Portul Diamant, care este la granița dintre Municipiul Constanța și stațiunea Mamaia, exact în zona căminelor studențești. Mai este Portul turistic de la Sulina, dar aici depinde de administrația publică locală Constanța, respectiv Consiliul Județean Tulcea, ca să-și facă treaba, în așa fel încât să vină cu documentațiile tehnico-economice, să le bugetăm și să dăm drumul la investiții.

AGERPRES: Patronatele din turism au propus la un moment dat acel program "Prima piscină" pentru a prelungi sezonul, destul de scurt de altfel. E fezabil un astfel de program?
Mircea Dobre: În programul de guvernare avem ceva și mai complex, se numește "Primul centru de agrement", și care deja este la Ministerul de Finanțe. Există o Ordonanță de Urgență care, în cursul lunii septembrie, va fi aprobată de către Guvernul României. Acesta prevede că statul român vine și garantează o investiție cu până la 250.000 de euro, pentru realizarea unor centre de agrement care să conțină: piscină, masaj, sală de forță, centru wellnes. Orice entitate privată poate să investească, dacă dorește, două milioane de euro, dar statul român garantează prin Fondul Național de Garantare, până la 250.000 de euro. Cred că este deja un prim pas. Sper să se realizeze cât mai multe investiții și să aplice cât mai mulți, mai ales cei care dețin deja terenuri.

Nu vorbim despre investiții doar pe litoralul Mării Negre, ci despre toată țara. Altfel, am considerat că programul "Prima piscină" nu este un program care să faciliteze extraordinar de mult creșterea numărului de turiști, ținând cont de faptul că o piscină acoperită solicită foarte multe cheltuieli. Cred că programul "Primul centru de agrement" este mult mai facil și îți poate aduce mai multe venituri.

AGERPRES: Agențiile de turism solicită TVA de 9%. A fost luată în calcul această propunere?
Mircea Dobre: Deocamdată nu se poate. Nu există niciun fel de lege europeană, de directivă europeană. Știu că există o discuție la nivelul Comisiei Europene pentru introducerea în anexa Directivei respective cu TVA-ul, unde să se poată introduce TVA diferențiat față de cel pe care îl are fiecare țară la nivelul de bază.

AGERPRES: Industria turismului din România suferă în momentul de față de lipsa forței de muncă ca și multe alte industrii din România. Ce veți face în sensul acesta?
Mircea Dobre: Avem centre de pregătire profesională, chiar și în Programul de Guvernare, la capitolul "Turism". Primul, vrem să realizăm în compania de investiții în turism care se află în patrimoniul Ministerului Turismului, mai exact în zona de Nord a Capitalei, acolo unde are și sediul și să realizăm un prim centru de pregătire profesională, iar de aici ne gândim în mod special la cei din zona medie, nu vorbim de top management, adică ne referim clar la cameriste, barmani, etc.

AGERPRES: Voiam să vă citesc câteva titluri recente de pe Eurostat: Românii, pe ultimul loc, când vine vorba de vacanțe; turiștii romani care au călătorit în afară Europei au reprezentat doar 1% din totalul celor proveniți din UE; România, în urma Bulgariei la capitolul capacitate de cazare turistică. În general, pe toate statisticile Eurostat din acest an arată că suntem printre ultimii, dacă nu chiar ultimii pe acest segment. Credeți că veți putea schimba ceva?
Mircea Dobre: În primul rând de aceea am insistat cu voucherele de vacanță, ca să crească circulația turiștilor din România. Bineînțeles, fiind bani de la bugetul statului, ne interesează ca acei bani să îi cheltuim în interiorul României. Acum, pe partea de locuri de cazare, sincer, statul nu are ce să facă, decât să vină cu partea de politici publice, pentru că investițiile în turismul din România sunt private și investițiile în general se realizează de către privați, 100%. Bineînțeles, s-a schimbat și se va schimba și Legea parteneriatului public-privat, în așa fel încât, dacă este cazul, să se poată intra și printr-o participare publică privată, astfel încât să dezvoltăm și turismul, nu numai alte activități. Acum, sincer, pe partea de număr de turiști în exteriorul României, nu știu, nu am ce să comentez foarte mult. Dacă turistul român stă mai mult în țară, atunci pe mine, în calitate de ministru al Turismului, mă bucură foarte mult, dar, într-adevăr, nu trebuie să fim așa de populiști. Noi zicem că vrem să aducem turiști străini, să vină în România, dar nici nu vrem să îi lăsăm pe ai noștri să plece. Trebuie să fim realiști, pentru că trebuie să existe o circulație, așa cum ne dorim să vină cei din afară în România, așa și cei din afară își doresc ca românii să se ducă la ei.

AGERPRES: Ce model european de succes din țările pe care le-ați vizitat s-ar preta pe turismul autohton?
Mircea Dobre: Cred că România are particularitatea ei și nu cred că putem să comparăm țările, pentru că fiecare are istoria ei, fiecare are clima ei, fiecare are particularitățile ei și nu cred că aș putea merge pe un model de succes. Cred că totuși ar trebui să ne gândim și noi odată, chiar așa, nu suntem în stare să facem ceva de la noi, trebuie să copiem pe cineva anume?

Eu cred că putem, suntem un popor foarte inteligent, iar asta dacă ne uităm la copiii care câștigă tot felul de olimpiade sau concursuri internaționale. Dacă ne uităm pe zona de IT, unde normal, sunt oameni foarte inteligenți și avem o dezvoltare foarte bună pe această zonă. Eu cred că România și românii pot să creeze plus valoare oriunde s-ar duce, chiar și în interiorul țării și nu cred că trebuie să ne axăm de fiecare dată după cineva anume. Cred că putem inventa și noi multe lucruri. Chiar un model de succes, dar trebuie să fim mult mai serioși și să lăsăm orgoliile mai departe. Din păcate am început noi să ne criticăm pe noi, și nu sunt de acord pentru că deja se spune că nu mai suntem așa de ospitalieri. Cred că suntem foarte ospitalieri, față de alții din afară României, mă refer chiar și din afara Europei, iar partea asta de ospitalitate poate să fie chiar un brand de țară. Cred că s-ar putea să scoatem un model de succes dacă ospitalitatea ne rămâne în continuare.

AGERPRES: Până în 2020 "frunza" rămâne brand de țară. Considerați că este nevoie de o schimbare după 2020?
Mircea Dobre: Frunza nu este un brand de țara este un logo.

AGERPRES: Atunci, un nou logo după 2020 sau un brand de țară?
Mircea Dobre: Nu știu. Să decidă cine va fi la momentul respectiv. Într-adevăr, ca să poți decide o schimbare îți trebuie niște studii, este un proces foarte important care trebuie făcut cu cel puțin un de zile înainte, nu se poate face într-o lună că am făcut o achiziție și am schimbat nu știu ce logo. Eu cred că ar trebui să ne folosim și de acest logo să il ducem cât mai mult către instituțiile publice centrale și locale și sa fie folosit peste tot inclusiv în exteriorul României. Tot văzându-l la un moment dat devine o chestiune normală. Deocamdată nu am început nicio procedură și nici discuții pentru schimbarea logo-ului. Acum pentru minister este important programul de guvernare, unde nu scrie nimic de schimbarea logo-ului României. Este vorba în primul rând de armonizarea legislației cu legislația europeană și de a avea o legislație pe tot ceea ce înseamnă turism în România.

AGERPRES: Pentru București vă puteți implica, tot așa, pentru un logo, sau un brand pentru Capitală?
Mircea Dobre: Pentru București nu este rolul Ministerului Turismului să se implice pentru un logo sau pentru un brand. Dar ne implicăm într-un alt fel. Am avut o discuție și cu doamna primar Gabriela Firea și vă putem spune că la Ministerul Turismului o să se realizeze un studiu de marketing. Chiar este pe procedura de avizare la Direcția de Marketing și Promovare din cadrul ministerului, de aproximativ două luni, un studiu de marketing în urma căruia să reiasă o zonă turistica a Bucureștiului, unde Primăria municipiului București, prin Consiliul General, să hotărască realizarea unui plan urbanistic zonal, în care să delimiteze o zonă turistica a Bucureștiului, pe mai multe sectoare, sau depinde ce se va dori, și ce va reieși în urma acestui studiu de marketing. Eu cred că trebuie să existe o zonă turistică a Bucureștiului, pentru că, dacă ne uităm puțin, București început să fie una, probabil, dintre cele mai căutate capitale din Europa în ultima perioadă, care atrage foarte mulți turiști străini. Ultima oară când m-am plimbat prin București am observat foarte mulți cetățeni din afara României.

AGERPRES: Care sunt destinațiile dvs. preferate și pe care le-ați recomanda turiștilor?
Mircea Dobre: Una singură și este România, deoarece cred că fiecare destinație are particularități ei, ca vorbim de Maramureș, Bucovina, Transilvania sau de Clisura Dunării, Deltă sau Litoral, eu cred că fiecare destinație are particularitățile ei și trebuie să fie văzută, dar cred că trebuie să ne vindem cât mai bine. Este o chestiune de marketing, ca și cum ai avea o companie privată și realizezi niște produse pe care trebuie să le vinzi. Exact asta este România. Produsul există, dar trebuie să știm să îl vindem. Era mai dificil dacă nu exista produsul. Părerea mea, cea de ministru al Turismului, este că în România ne lipsește acesta cultură a marketingului și trebuie să ne hotărâm, să dăm mâna cu toții, că vorbim de instituții publice centrale, locale sau de entități private dacă vrem să realizăm ceva. Cred că trebuie să lăsăm orgoliile la o parte și să ne punem mult mai bine în valoare. Toată lumea consideră că brandul de țară este un logo. Greșit: brandul de țară este tot ceea ce înseamnă România în integralitatea ei.

AGERPRES/(AS — autor: Mariana Nica, editor: Nicoleta Gherasi, imagine: Alfred Schupler, grafician: Andrei Cârlan, redactor-video: Mihuț Năstăsache, editor online: Gabriela Badea)

Let's spread the love!


Learn How To Be #1 on Google Results


Source