FOTO Victimele de la Periprava, aruncate goale în gropi. Schelete … – Adevărul

Rămăşiţele au fost scoase la iveală în urma săpăturilor făcute de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICMER) în cea de-a patra campanie dedicată Peripravei, încheiată zilele trecute.

Scheletele au fost demontate în prezenţa unui medic legist, fiind împachetate şi transportate la Serviciul de Medicină Legală Tulcea. După examinare, acestea vor fi transferate la Institutul Naţional de Medicină Legală Mina Minovici din Bucureşti, unde se fac analizele antropologice şi testele pentru stabilirea ADN-ului, ceea ce va duce la identificarea unora dintre decedaţi care au urmaşi în viaţă.

Documentele oficiale arată că în lagărul de muncă forţată de la Periprava au murit în acei ani 124 deţinuţi, iar săpăturile desfăşurate din 2013 au adus la lumină în total 31 morminte de deţinuţi politici. Coordonatorul campaniei IICMER, arheolog dr. Gheorghe Petrov, estimează că încă două-trei campanii ar fi necesare pentru a descoperi toate mormintele deţinuţilor politici de la Periprava.

„Decesele au fost cauzate de înfometare şi frig, de lipsa apei potabile şi a asistenţei medicale, de accidentele intervenite pe fondul condiţiilor de muncă istovitoare şi de regimul de detenţie. Unii dintre deţinuţi au fost ucişi şi prin împuşcare, mai ales în cursul unor tentative de evadare. Toate acestea au fost potenţate de condiţiile de viaţă existente în Deltă şi de comportamentul abuziv şi violent al personalului coloniei“, arată dr. Gheorghe Petrov, cercetător IICMER.

Probele ADN, în lucru la „Mina Minovici“

Dr. Ligia Bărbării, medicul legist care conduce Laboratorul de Genetică Umană de la INML, precizează că probele aduse până acum sunt în lucru, dar investigarea este dificilă din cauza deteriorării materialului biologic osos, precum şi a urgenţelor date de actualitate. „Jumătate din an, osemintele stau în apă din cauza inundării solului, dar avem speranţe că unele probe vor da rezultate. Primele oseminte le-am primit în a doua jumătate a anului 2015, sunt în lucru 5 cazuri“, arată dr. Bărbării.

Specialistul în Genetică face menţiunea că analizele de Antropologie sunt efectuate de un singur medic, iar toată echipa de la Genetică Umană este compusă din 8 medici. „Cu siguranţă vor fi lucrate şi finalizate aceste probe, dincolo de toate dificultăţile. Orizontul de aşteptare este greu de precizat, dar cazurile sunt în lucru“, dă asigurări dr. Bărbării. Rezultatele ADN vor fi comparate cu probele date de urmaşi ai decedaţilor, pentru a stabili compatibilitatea. 

Morminte ale deţinuţilor politici de la Periprava Sursa IICMER

Manuela Hagiopol (71 ani), fiica medicului veterinar Eugen Basica mort la Periprava în 1959, s-a numărat printre cei care au dat probe de salivă la INML, din 2016. Septuagenara speră să-şi recapete, într-un târziu, tatăl, pe care nu l-a mai văzut de la 13 ani şi despre care nu mai ştie decât că este îngropat la Periprava. O înmormântare creştinească a rudelor pierdute acum zeci de ani în lagărele comuniste este tot ce-şi mai doresc familiile deţinuţilor politici. „Lucrurile merg greu, din diferite motive, foarte mulţi nu sunt interesaţi să se afle adevărul şi pun piedici. Procedura la INML este anevoioasă, dar nu ne pierdem speranţa că vom afla adevărul“, afirmă Manuela Hagiopol.

Dosarele comunismului sunt instrumentate de Secţia Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Detaliile unei investigaţii de teren

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) detaliază cum au decurs primele campanii de cercetări arheologice desfăşurate la Periprava. În cursul anilor 2013 şi 2015-2017, IICCMER a organizat şi desfăşurat patru campanii de cercetări arheologice în perimetrul actualului cimitir lipovenesc din Periprava. La prima campanie din 2013 nu a fost sesizat Parchetul Militar, astfel că instituţiile abilitate (Procuratura, Poliţia, Medicina Legală) nu au fost implicate, acţiunea fiind mai curând una de sondare şi nu de cercetare şi recuperare a osemintelor. Cea de-a patra campanie s-a derulat în intervalul în perioada 17-27 iulie ac.

La Periprava au fost înhumaţi în perioada anilor 1959-1964 un mare număr de deţinuţi politici decedaţi în colonia de muncă din apropierea satului cu acelaşi nume. În perioada în care unitatea a funcţionat ca formaţiune independentă, din documentele oficiale rezultă că la Periprava au murit cel puţin 124 de deţinuţi, identificaţi nominal, în majoritate politici, dar şi de drept comun. O bună perioadă de timp, colonia de muncă a fost condusă de odiosul torţionar Ioan Ficior.

Săpăturile de la Periprava - campania a patra Sursa IICMER

Zona din cadrul cimitirului unde se află mormintele deţinuţilor a fost stabilită pe baza informaţiilor obţinute de la localnicii mai în vârstă ai satului, precum şi de la unii foşti angajaţi ai coloniei penitenciare. La suprafaţa solului nu au fost puse niciodată semne distinctive care să indice prezenţa acestor morminte.

În campania de cercetări arheologice recent încheiată au fost săpate două şantiere cu o suprafaţă însumată de 121,5 metri pătraţi, în care au fost descoperite 13 morminte. În total, în cele patru campanii de săpături au fost executate 12 secţiuni arheologice în cadrul cărora au fost descoperite 33 de morminte. Dintre acestea, un număr de 31 de morminte, prin caracteristicile de înhumare, sunt considerate că aparţin unor deţinuţi. Două dintre morminte, care nu erau marcate la suprafaţa solului, aparţin însă unor localnici decedaţi în urmă cu peste două decenii, despre care se cunoaşte că s-au sinucis şi au fost îngropaţi în necropola deţinuţilor.

Majoritatea defuncţilor au fost înmormântaţi în rogojini din stuf sau în sicrie confecţionate din material lemnos, din care se mai păstrau resturi degradate, precum şi cuie corodate. Starea de conservare a scheletelor era una precară, asupra lor nefiind descoperite obiecte de inventar funerar, trupurile celor morţi fiind înhumate fără veşminte.

Pentru 11 dintre scheletele identificate şi dezvelite în cursul recentei campanii arheologice s-a urmat procedura legală, specifică în astfel de cazuri. Osemintele defuncţilor au fost demontate şi recuperate în prezenţa unui medic legist, fiind împachetate şi transportate la Serviciul de Medicină Legală din cadrul Spitalului Judeţean Tulcea. După examinarea medico-legală, ca şi în anii precedenţi, acestea vor fi transferate pentru analize specializate la Institutul Naţional de Medicină Legală Mina Minovici din Bucureşti, unde se realizează şi testele pentru stabilirea ADN-ului persoanelor decedate. Procedurile legale s-au aplicat începând din 2015, fiind necesară redeschiderea secţiunilor practicate în 2013 pentru a se cerceta şi recupera osemintele din mormintele depistate în prima campanie.

Bază naţională de date cu victimele deshumate

Informaţiile obţinute vor completa o bază naţională de date, care va cuprinde treptat toate informaţiile de acest tip ce se vor obţine de la victimele care vor mai fi descoperite şi deshumate pe teritoriul naţional şi a căror identitate este incertă sau nu poate fi stabilită prin alte metode. Scopul acestui demers urmăreşte verificarea şi compararea ADN-ului obţinut de la rudele şi urmaşii în viaţă ai victimelor cu baza naţională de date aflată în curs de constituire.

„Pe această cale facem din nou apel către rudele şi urmaşii deţinuţilor politici morţi la Periprava, ca să ne contacteze şi să ne fie alături în demersul nostru de identificare a osemintelor descoperite până în prezent, dar şi a celor care se vor recupera în campaniile arheologice viitoare“, transmite IICMER.

Investigaţiile arheologice au fost efectuate în prezenţa procurorului de caz, colonel magistrat Octavian Toma, şi a şefului Secţiei Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, general de brigadă magistrat Gheorghe Cosneanu, instituţie care în 2015 a fost sesizată de IICCMER în legătură cu persoanele decedate în lagărul de la Periprava şi a locului unde acestea au fost înhumate. Aceştia au fost asistaţi de un specialist criminalist din cadrul Inspectoratului Judeţean de Poliţie Tulcea, agent şef Gabriel Cristea, şi de un medic legist de la Serviciul Judeţean de Medicină Legală Tulcea, dr. Vasile Daşanu.

Cercetările au fost întreprinse de un colectiv de arheologi şi istorici de la IICCMER şi instituţiile muzeale colaboratoare, alcătuit din Gheorghe Petrov (coordonator), Marius Oprea, Constantin Petre, Florin S. Soare, Constantin Vasilescu, Paul Scrobotă, Gabriel Rustoiu şi Horaţiu Groza. În teren s-a aflat şi Radu Preda, preşedintele executiv IICCMER.

Acţiunea s-a desfăşurat în colaborare cu Televiziunea Română, care a trimis la Periprava o echipă de filmare, şi Asociaţia Foştilor Deţinuţi Politici din România (AFDPR), la lucrări fiind prezent preşedintele Octav Bjoza. Activităţile de organizare şi cercetare din această campanie au fost sprijinite de Prefectura judeţului Tulcea, Rezervaţia Biosferei Delta Dunării şi Primăria comunei C. A. Rosetti. 

Pe aceeaşi temă: 

Morţii de pe Dealul Viilor. Partizanii executaţi de faimosul maior Alimănescu pentru că s-au împotrivit comunismului

Agonia unui deţinut politic: „Vişinescu şi Ficior sunt doi torţionari băloşi. Criminalii comunişti trebuie condamnaţi de sus în jos, precum naziştii“

Let's spread the love!


Learn How To Be #1 on Google Results


Source