FOTO Casa minunată din Delta Dunării „plantată“ la poarta celui mai … – Adevărul

Între anii 1975 şi 1979, locuinţa pescărească, cu toate acareturile, a fost amenajată pe malul lacului din parcul tematic. În aceeaşi curte se află o gheţărie pentru păstrarea peştelui, iar în afara gardului, peste drum, chiar la apă, a fost aşezată o cherhana, care este tot din Mahmudia.

Casa are grajd (dam), coteţ (curnic), cuptor de pâine, baia (bania) şi o mica moară de vânt – caracteristic oamenilor din Delta Dunării. Construcţiile sunt făcute din lut amestecat cu chirpici, văruite an alb şi acoperite cu stuf clădit în solzi.

Casa are o prispă pe două laturi, străjuită de stâlpi. Ornamentaţia din lemn este bogată, lucrată în tehnica traforajului. Este desfăşurată pe timpanu frontonului de la faţadă, unde se remarcă geamul podului ornat cu doi cai de mare, puşi faţă în faţă, cât şi la streaşină.

Locuinţa cuprinde două camera, o tindă mediană folosită ca bucătărie şi o magazine pentru unetele de pescuit. Înăuntru, pescarii (lipoveni îndeosebi) se încălzeau cu o sobă oarbă (hruba), cuptor de pâine (pecica) şi patu de lut încălzit (lăjanca). Icoane împodobesc pereţii, pictate fiind pe lemn şi ferecate în metal, din secolele 17-18.

Etnografii de la Astra atrag atenţia asupra unui element specific, nelipisit din gospodăria tradiţională lipovenească este baia, un fel de sauna amenajată într-un spaţiu aparte cu două încăperi: un vestiar şi o baie prorpiu-isă prevăzută cu o vatră din bolovani de piatră, în care este montat cazanul pentru apă.

Gardul este din trestie, înfipt în pământ şi împletit artistic. 

În curtea căsuţei dobrogene Foto S.Ionescu

Muzeul în aer liber se întinde pe o suprafaţă de 96 ha, din care expoziţia propriu-zisă ocupă 42 de hectare. Vizitatorii au la dispoziţie două restaurante, două pensiuni, un spaţiu de joacă, un centru de informare turistică, 4 parcări, peste 10 km de alei, numeroase locuri de popas, spaţii destinate demonstraţiilor practice şi multe alte elemente menite să le facă şederea cât mai agreabilă.

„Povestea Muzeului ASTRA începe în urmă cu mai bine de un secol, odată cu primele manifestări ale unui vis al românilor din Transilvania de a organiza la Sibiu, sub egida Asociaţiunii pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român, o colecţie etnografică. Aceasta avea rolul de a pune în valoare cele mai reprezentative mărturii despre specificul românesc, despre ceea ce ne diferenţia în comparaţie cu alte popoare, lucruri şi fenomene care puteau explica tuturor cine suntem.

măiestriei românilor trebuia să reprezinte dovada creativităţii tehnice şi ale hărniciei acestui neam. Prima expoziţie a Muzeului Asociaţiunii, instituţie de la care provine numele ASTRA, a avut loc în 1905“, este descris pe site-ul Astra. 

Pe aceeaşi temă: 

VIDEO Biserica ortodoxă pierdută de România pentru doar un kilometru de graniţă mutată. În lăcaş se află moaşte aduse personal de Papa Paul al II-lea

Traseele din Munţii Măcinului, cel mai bătrân lanţ muntos al României. Aici se găsesc roci mai vechi decât dinozaurii

Secretele bujorului, propus ca floare naţională a României. Unde sunt cele mai frumoase rezervaţii naturale şi cum recunoşti specia de bujor românesc

Let's spread the love!


Learn How To Be #1 on Google Results


Source