Cum ar putea Parcul Naţional Munţii Rodnei să îşi păstreze statutul … – Timp Online

Viceprepreşintele Agenţiei Naţionale pentru Arii Naturale Protejate, Ionel Petre (ALDE), a declarat, vineri, la Bistriţa că instituţia nou înfiinţată din a cărei conducere face parte depune eforturi să menţină statutul de rezervaţie a biosferei pentru Parcul Naţional Munţii Rodnei, în acest sens urmând să aibă întâlniri cu cei interesaţi şi să facă demersurile necesare până în 2019, când e termenul limită primit de la UNESCO.

„Bistriţa-Năsăud are mai bine de două treimi din suprafaţa judeţului declarată arie naturală protejată printre care rezervaţia naturală Munţii Rodnei pe care noi ne luptăm să o menţinem ca şi biosferă. În acest moment a fost raportată doar la UNESCO ca arie de interes naţional. Ce-i drept de vreo 10 ani s-a întâmplat acest lucru şi a venit momentul ca, în 2019, să ne hotărâm dacă vrem să o menţinem sau nu. Am făcut demersurile, am făcut deja o planificare pe date pentru a urma paşii legali şi sper să reuşim să o menţinem. Ce-i drept va fi un pic mai dificil, iar paşii vor fi grei întrucât condiţia de bază ca să fie menţinută biosferă în această zonă este să integrăm minim o comunitate locală. Pentru asta, deja, la începutul lunii noiembrie, avem stabilită o întâlnire cu reprezentanţii din România ai UNESCO, cu Academia Română şi cu comunităţile locale din această zonă să vedem unde putem şi cum putem să o menţine ca o sferă. Nu o putem menţine uşor fiindcă, atunci când o suprafaţă este declarată arie naturală protejată vine cu restricţii şi se ştie punctul de vedere al oamenilor. Apelăm, bineînţeles, la ministrul nostru de resort, doamna Graţiela Gavrilescu, la Guvernul nostru pe care îl susţinem pentru a găsi o nişă, precum APIA, pentru ca oamenii să fie mai deschişi la o discuţie pentru a declara o suprafaţă arie protejată pentru că va veni probabil şi partea de despăgubire”, a declarat Ionel Petre.

Întrebat dacă Parcul Naţional Munţii Rodnei nu a pierdut deja acest statut, precum s-a spus la jumătate lunii iunie a.c., Petre a răspuns: „Acum 11 ani, Ministerul Mediului a făcut o raportare către UNESCO că se doreşte intrarea în organizaţie ca şi biosferă a Parcului Naţional Munţii Rodnei, unită eventual cu Munţii Maramureşului, doar că, de atunci până acum, nu s-a întâmplat nimic şi nici UNESCO nu a solicitat lămuriri. De abia în martie a făcut primul set de solicitări la Ministerul Mediului, am preluat noi problema ca şi agenţie nou formată şi eu personal m-am ocupat acum vreo 10 zile stabilind nişte paşi până în 2019. Doar ca şi biosferă declarată UNESCO atunci faci parte din patrimoniul mondial şi ar trebuii să crească interesul turistic”.

Parcul Naţional Munţii Rodnei, al doilea ca mărime din ţară şi cea mai întinsă arie protejată din Carpaţii Orientali, şi-a pierdut la jumătatea anului în curs, după aproape patru decenii, „coroana”, mai precis statutul de rezervaţie a biosferei ce i-a fost atribuit în anul 1979, la Paris, de către Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură – Programul “Omul şi Biosfera” (MAB-UNESCO).

„În 1979, la Paris, cele două rezevaţii – Pietrosul din Rodna şi Gemenele din Retezat au primit statutul de rezervaţie a biosferei pentru unicitatea zonelor respective. În 1995, la Convenţia de la Sevilla, rezervaţia biosferei a primit alt concept, adică trebuia să cuprindă şi comunităţi. La noi, rezervaţia e foarte departe de oraşul Borşa. Ar fi trebuit să ne unim cumva cu Maramureşul, dar pentru aceasta avem nevoie de acceptul tuturor proprietarilor, să vrea, limita parcului să coboare până pe Valea Someşului să includem comunitatea, ori la noi s-a vrut mereu împingerea limitei parcului cât mai sus. Conform Convenţiei de la Sevilla, conceptul de rezervaţie a biosferei înseamnă comuniunea între om şi natură, mai precis omul asigură sustenabilitatea biodiversităţii prin acţiunile lui şi poate exploata resursele regenerabile ale naturii. Din acest motiv, Rodna şi Retezat din România, dar şi alte rezervaţii din lume, nu se mai încadrează în noul concept de rezervaţie a biosferei. Din România, a mai rămas rezervaţie a biosferei doar Delta Dunării fiindcă acolo mai sunt satele acelea”, a spus pentru Timp Online directorul Administraţiei Parcului Naţional Munţii Rodnei, Doina Jauca.

Vestea că Parcul Naţional Munţii Rodnei nu mai este rezervaţie a biosferei a venit luna trecută de la reprezentantul în România al MAB-UNESCO.

„Regret că am pierdut statutul acesta care ne ridica mai presus de toţi (de toate ariile protejate -n.r.). Eu de-asta sufăr. Eram rezervaţie a biosferei noi, Retezat şi Delta Dunării. Era o titulatură. Ce se va întâmpla? Nu pierde nici omul, nici parcul altceva decât o coroană. Acesta este regretul meu. Nu se mai poate face nimic fiindcă din 1995 s-a convenit cum se zonează rezervaţiile biosferei şi cum trebuie să arate. În România, singura care răspunde la toate exigenţele biosferei este doar Delta Dunării”, a adăugat ea.

Parcul Naţional Munţii Rodnei a fost înfiinţat prin Legea 5/2000, iar rezervaţia biosferei, care era Pietrosul Mare, se întindea iniţial pe 3300 de hectare, după care Ministerul Mediului a extins acest statut la tot parcul.

O rezervație a biosferei este o arie naturală protejată căreia i se atribuie un calificativ internațional și ale cărei caracteristici sunt definite de UNESCO, conform cu necesitățile privind scopul de protecție și conservare a unei zone de habitat natural și a diversității biologice specifice a acesteia, în cadrul programului „Omul și Biosfera” („Man and the Biosphere Programme”).

Principiile care stau la baza conceptului de rezervație a biosferei sunt: protecția și conservarea diversității biologice în zone în care așezările umane reprezintă o componentă integrantă, dezvoltarea durabilă și armonioasă a omului și a naturii, astfel încât conservarea biodiversității să susține fluxul de servicii ale ecosistemului și să sprijine crearea de oportunități economice, crearea unei rețele globale de regiuni model, în care opțiunile pentru adaptare la condițiile în schimbare ecologice, economice și sociale pot fi testate cu implicarea tuturor părților implicate, pentru a genera modele de adaptare la impactul acestor schimbări.

De la inițierea sa, Programul MAB (Omul și Biosfera) a urmărit abordări inovative care merg mai departe de conservarea naturii și sunt adecvate ca modele pentru un mod durabil de viață, rezervațiile biosferei fiind așadar situri de învățare pentru dezvoltarea durabilă și un laborator de creare a unor bune practici care pot fi ulterior larg răspândite.

Consiliul Internațional de Coordonare al Programului UNESCO „Omul și Biosfera” (MAB) s-a reunit pentru prima dată în anul 1971, iar conceptul de Rezervație a biosferei a prins contur în 1974. Programul de creare pe plan mondial a unei rețele de rezervații ale biosferei a fost lansat la 2 ani după propunerea conceptului. În 1995 la Conferința de la Sevilla s-a definit pentru prima dată o strategie și s-a dezvoltat un cadru statutar care să susțină principii acceptate de către toate statele. În același an, Conferința generală a UNESCO a adoptat Strategia Sevilla și respectivul cadru.

Parcul Naţional Munţii Rodnei este situat în nordul Carpaţilor Orientali şi include doar o parte din lanţul Munţilor Rodnei. Suprafaţa parcului este de peste 47.000 de hectare, din care 80% se află în judeţul Bistriţa-Năsăud. Singura localitate din interiorul parcului naţional este satul Valea Vinului din comuna Rodna, la care se adaugă o suprafaţă de şapte hectare din intravilanul oraşului Borşa din Maramureş.

În anul 1932, 183 de hectare de gol alpin din zona Vârfului Pietrosu Mare (2.303 metri) au fost declarate rezervaţie ştiinţifică, fiind prima rezervaţie de acest fel din România. Importanţa zonei, dar şi frumuseţea ei au făcut ca suprafaţa protejată să fie extinsă, ulterior, la 3.300 hectare. În prezent, în Parcul Naţional Munţii Rodnei există patru rezervaţii ştiinţifice (Pietrosu Mare – 3.547,6 hectare, Piatra Rea – 291 hectare, Corongiş – 614,9 hectare şi Bila-Lala – 1.318,2 hectare), la care se adaugă şase rezervaţii naturale: Peştera şi Izbucul Izvorul Albastru al Izei (100 hectare), Izvoarele Mihăiesei (61 hectare), Rezervaţia Valea Cormaia (50 hectare), Rezervaţia Poiana cu narcise din Masivul Saca (7,8 hectare), Peştera Cobăşel (un hectar) şi Rezervaţia naturală Izvorul Bătrâna (0,5 hectare).

În anul 2007, parcul a fost desemnat SIT Natura 2000 (SCI – sit de importanţă comunitară şi SPA – sit de importanţă avifaunistică) pe o suprafaţă de 47.975 hectare, ce include atât cele 47.177 hectare ale parcului naţional, cât şi căldarea glaciară Gagi din partea estică, în suprafaţă de 1.576 hectare.

Peste 2.300 hectare din Parcul Naţional Munţii Rodnei sunt declarate zonă cu protecţie strictă, datorită ariilor protejate de mare importanţă ştiinţifică, ce cuprind zone sălbatice în care intervenţia omului a fost extrem de scăzută. Aici este interzisă desfăşurarea oricăror activităţi umane, cu excepţia activităţilor de cercetare, educaţie şi ecoturism, dar şi orice activitate de exploatare a resurselor naturale.

Cristiana Sabău

Cristiana Sabău

A absolvit Universitatea "Babeş-Bolyai" Cluj-Napoca, Facultatea de Litere, secţia română-franceză. În 1996 a debutat în mass-media. A colaborat de-a lungul timpului cu mai multe instituţii de presă printre care Ziua, România Liberă, Europa FM, Radio 21,Radio România, Mediafax, NewsIn, Realitatea TV. În 2011, anul în care a fondat publicaţia Timp Online, a primit distincţia "Jurnalistul bunei guvernări", decernat de Asociaţia pentru o Românie Curată pentru investigaţia care a dus la demisia unui ministru din Guvernul României.

Cristiana Sabău

Ultimele postari ale lui Cristiana Sabău (vezi toate)

Let's spread the love!


Learn How To Be #1 on Google Results


Source