Cine controlează afacerile din Deltă, după ce epoca lui Vîntu și … – New Money (Comunicat de Presă) (Abonament)

Acest articol apare în numărul 20 (24 iulie – 6 august) al revistei NewMoney

„Este greu de crezut că mai există aşa ceva în Europa“, spunea în 1991 exploratorul francez Jacques Yves Cousteau despre Delta Dunării, pe atunci unul dintre ultimele locuri sălbatice ale Bătrânului Continent.

Aproape trei decenii mai târziu, Delta își vindecă rănile lăsate de investiții nereușite și se împarte între supraviețuitori și antreprenori care încă mai speră profit.

„Am părăsit Delta uimită de peisajul său utopic, dar îngrijorată, în egală măsură, pentru frumuseţea aceasta vulnerabilă“, scria jurnalista Elizabeth Zach, în 2013, într-un reportaj realizat în Delta Dunării pentru The New York Times. Jurnalista a fost gazda complexului hotelier de cinci stele Delta Nature Resort, construit în 2005 de omul de afaceri indian Diwaker Singh, în localitatea Somova, la 15 kilometri de Tulcea. Investiția în complex a fost estimată la aproape opt milioane de dolari.

În momentul în care Elizabeth Zach își documenta reportajul din Delta Dunării, structura tu­ristică avea deja un alt proprietar, Singh vânzând bungalourile de la Somova tot către un indian –Dinesh Dhamija, cunoscut în România prin afacerile imobiliare pe care le avea în derulare. Reportajul din The New York Times prezenta, în ansamblu, o Deltă sălbatică, cu peisaje unice, dar cu structuri de cazare înve­chite și marcate de amprenta sovie­tică. De altfel, autoarea mărturisea că lipsa condi­țiilor a fost și motivul pentru care a tot evitat să vi­zi­teze Delta, încă de la prima sa venire în Ro­mânia, în urmă cu 18 ani.

Totuși, proiectul de cinci stele inaugurat de Singh în 2005 nu era singurul care oferea altfel de condiții turiștilor din Delta Dunării. În acea perioadă existau structuri de cazare tradiționale, în casele localnicilor sau în complexuri turistice de două, trei ori patru stele deschise de diverși oameni de afaceri, cea mai mare parte dintre ei cu influență în sfera politică.

Citiți și: Doi frați din Galați fac peste 8 milioane de euro pe an din croissante pe care le vând până în Marea Britanie

Cea mai cunoscută destinație era Gura Portiței, unde Alexandru Bittner, unul dintre oamenii de casă ai fostului premier Adrian Năstase, deschisese la începutul anilor 2000 un complex turistic. Între timp, proprietatea a fost cumpărată de un investitor român stabilit în Statele Unite, care urmează să o renoveze și să o reintroducă în circuitul turistic.

Și tot prin aceeași perioadă, omul de afaceri Sorin Ovidiu Vîntu prelua complexul Lebăda din localitatea Crișan de pe brațul Sulina, cea mai cu­­nos­­cută destinație pentru turismul în Deltă înainte de 1989. Inițial a vrut să renoveze hotelul, însă pro­blemele financiare și apoi cele din justiție l-au îm­­piedicat să mai finalizeze proiectul.

La capătul Deltei. Cea mai vizibilă investiție românească din Delta Dunării rămâne însă complexul turistic de patru stele Green Village, de la Sfântu Gheorghe, un proiect demarat de discretul om de afaceri Sorin Marin, un apropiat al lui Dinu Patriciu. Printre altele, audiat de DIICOT în calitate de suspect în dosarul Rompetrol 2, Marin a început să inves­­tească în Green Village după ieșirea sa din Rom­­petrol. În 2002, își vindea acțiunile către Dinu Patriciu și încasa o primă tranșă de peste șase mili­oane de dolari. Primele construcții și o zonă pentru campare au fost finalizate în 2003.

Astăzi se întinde pe o suprafață totală de 30.000 de metri pătrați și este format din opt vile indivi­duale, trei restaurante, sală de cinema, bibliotecă, sală de fitness, jacuzzi, pis­­cină, salon de masaj, bază na­­u­­tică, ponton etc.

Plasat la capătul dinspre mare al lo­­ca­­lității, la circa doi-trei kilometri de plajă, complexul turistic a fost operat de Sorin Marin până în 2014, când a decis să-l închidă pentru un an. Ulterior, l-a vândut, „pentru a nu mai adu­­ce bani de acasă“, dez­văluie Dragoș Anastasiu, pro­prie­tarul grupului de firme Eurolines din domeniul transportului și turismului. Și știe ce spune, mai ales că jumătate din acțiuni și managementul au  fost preluate în același an de o firmă din cadrul Eurolines. Ajuns în al treilea an de operare, Anastasiu speră să pună punct pierderilor și să aducă „la zero“ afacerea Green Village.

Citiți și: Nisipuri mișcătoare: de ce va fi sudul litoralului o amenințare pentru hotelurile din Mamaia

Cu un grad de ocupare de peste 90% între iulie și începutul lui septembrie, și o medie de circa 65% în cele nouă luni cât este deschis, Green Village nu este o destinație ieftină, ca de altfel majoritatea pen­siunilor din Deltă. „Nu este un turism de masă. Delta e un produs turistic special“, explică preșe­­din­­tele Federației Asociațiilor de Promovare Tu­­ris­­tică, Corina Martin. Costurilor de operare li se ada­­u­gă și cele de personal – tot mai greu de găsit și adus de la distanță și cazat de beneficiari.

Turistul care merge la Green Village are șansa de a vedea brațul sudic al Deltei atât de pe uscat, cât și de pe apă. Plecând din Tulcea, parcurgi câțiva zeci de kilometri de drum județean printre culturi de floarea-soarelui și instalații eoliene, ca apoi să parchezi la Murighiol și să te pregătești pentru un drum șerpuit de circa 70 de kilometri pe apă. Timp de mai bine de o oră și jumătate cât durează drumul până la pontonul de la Green Village te rupi com­­plet de civilizație.

Așa cum ajung turiștii, așa se face și aprovizio­narea. Tot pe apă. Și asta costă. E și unul dintre motivele pentru care Delta este mai scumpă decât li­­to­­ralul, dacă vrei să te cazezi în zone sălbatice la con­­diții de patru sau chiar cinci stele.

Turism la negru. În perioada concediilor și a minivacanțelor, pensiunile de pe brațele Sulina și Sfântu Gheorghe nu duc lipsă de turiști, chiar la prețuri de 300-350 de lei camera dublă pe noapte, cu mic dejun inclus, în timp  ce brațul Chilia, mai greu accesibil, este preferat în special de vânători și pescari. Ca destinație de vacanță, Delta Dunării a înregistrat anul trecut o creștere de 25% față de 2015, potrivit estimărilor hotelierilor, în timp ce întreaga industrie turistică a consemnat o creștere medie de 10%.

Oficial, Delta a fost vizitată în 2016 de 85.000 de turiști, însă numărul real este mult mai mare, de circa 200.000, pentru că „peste 60% din cei care oferă cazare lucrează la negru“, după cum spune Daniel Ilușcă, proprietar al pensiunii Sunrise Resort de la Crișan și președinte al Asociației Patronatului Turismului din Delta Dunării.

„Agroturismul din Deltă este peste 80% la negru“, plusează noul guvernator al Administrației Re­­zer­­va­­ției Biosferei Delta Dunării, Mălin Mu­­șa­tescu. Pasionat de pescuit, cineast, director de imagine de film și televiziune și colaborator la Coti­dianul și Aca­­demia Cațavencu, Mușatescu ocupă această poziție din primăvara acestui an. Predecesorul său, Grigore Baboian, a criticat o partidă de pescuit în Deltă a fostului premier Sorin Grindeanu și a liderului PSD, motiv pentru care a fost înlocuit din funcție. Mușatescu este și fondator al Asociației Salvați Delta, alături de fostul guvernator al Deltei, Liviu Mihaiu.

Touroperatorii spun că turismul la negru este „încurajat“ chiar de stat, care nu simplifică modul de licențiere a spațiilor de cazare. „Autorizarea se fa­­ce la București. Se poate lua decizia ca această au­­torizare să se facă de către administrațiile loca­­le“, spune Corina Martin, adăugând că oamenii ca­­re închiriază camere în zonele izolate nu sunt dis­­puși să meargă până în Capitală pentru a intra în legalitate. Cu atât mai mult cu cât operatori cer­­ti­ficați de Ministerul Turismului apelează și ei la serviciile „particularilor“ din Deltă.

„Sunt touroperatori care fac excursii și merg la CA Rosetti, Letea ori Crișan, unde oferă specialități din pește în curțile localnicilor“, dezvăluie guvernatorul Deltei, cu precizarea că, de cele mai multe ori, plata acestor prânzuri tradiționale nu este fis­­ca­­lizată. Și tot Mălin Mușatescu mai spune că majoritatea excursiilor, inclusiv pe canalele sălbatice ale Deltei Dunării, sunt făcute cu ambarcațiuni cu motoare puternice, care grăbesc distrugerea ecosistemului.

Administratorii rezervației biosferei cred totuși că evoluția numărului de turiști care au început să fie atrași de Deltă nu reprezintă deocamdată un pericol major pentru faună. Și asta pentru că „mulți merg către zonele costiere de la Sfântu Gheorghe, Sulina ori Gura Portiței“, completează Mușatescu, explicând că turismul este orientat mai mult către plaje, și nu către canalele Deltei, care ar avea de su­ferit în urma unui aflux de masă.

Articol vizibil în întregime doar pe bază de abonament.

Let's spread the love!


Learn How To Be #1 on Google Results


Source